Kalevala – epopee populară finlandeză

Această epopee este foarte interesantă, deoarece afli mai multe despre cultura finlandeză, afli că erau şi foarte iscusiţi pe vremea aceea. Această epopee e alcătuită din 50 de cânturi.

Personajul principal al acestui roman este Väinämöinen, la sfârşit povestea lui se va uni cu alte două poveşti, ale lui Ilmarinen şi Lemminkäinen. Väinämöinen este un cântăreţ, mag şi conducător al neamului său. În primele cânturi ni se arată naşterea lui, preocupările lui de agricultor, naşterea fiului său  şi sinuciderea soţiei lui. După toate acestea, el se duce în Pohja. Aici este rugat de Louhi, stăpâna Pohjei, dacă poate construi o moară magică numită Sampo.

Ilmarinen este un vestit faur care este solicitat de Väinämöinen să-i construiască o moară magică numită Sampo. Acesta reuşeşte să-l construiască, iar Louhi intră în posesia morii magice.

Lemminkäinen este un erou care o răpeşte pe fata de care e îndrăgostit, dar e mâhnit de caracterul uşuratic al ei şi duce în Pohja să ceară mâna fetei lui Louhi. Louhi îl pune la mai multe încercări, ca de exemplu prinderea elanului lui Hiisi(spirit rău, diavol). Lemminkäinen moare în timp ce încerca să prindă o lebădă de pe fluviul din Tuonela(împărăţia morţilor). Mama lui care află de moartea lui, după ce-i adună oasele şi le unge cu alifii miraculoase îl învie.

Ilmarinen şi Väinämöinen se duc să o peţească pe fica lui Louhi. Fata îl preferă pe faur pe când Louhi îl preferă pe cântăreţ. Louhi consimte să-şi dea fica lui Ilmarinen după ce l-a supus la multe încercări. Väinämöinen uită de supărare şi va cânta la nunta lui. Lemminkäinen nu este invitat la petrecerea ca să se evite eventuale certuri. Petrecerea continuă la casa fierarului.

Lemminkäinen porneşte spre Pohja ca să se răzbune, acesta îl provoacă pe stăpânul Pohjei la duel şi-l ucide. El fuge şi se ascunde într-o insulă. Acesta se îndreaptă cu tovarăşul său Tiera spre Pohja să se răzbune pentru că, în lipsa lui, oamenii Phojei îi distruseseră locuinţa, dar Frigul trimis de Louhi îi opreşte înaintarea.

Ilmarinen îl cumpără pe ca rob pe Kullervo care îi ucide soţia. Ilmarinen făureşte în amintirea ei o femeie de aur, dar este nemulţumit. Acesta se duce în Pohja şi răpeşte o fată, dar pentru că e infidelă o va transforma în pescăruş.

Väinämöinen iniţiază o expediţie de răpire a Sampoului, acestuia i se alătură Ilmarinen şi Lemminkäinen şi pleacă pe mare spre Pohja. Magul propune stăpânei Louhi să împartă moara, dar fiind refuzat răpeşte Sampoul. Corabia care transporta Sampoul a fost ajuns de Louhi. Cei trei se luptă cu vrăjitoarea şi astfel se sfarmă Sampoul şi cade în valuri. Louhi ascunde soarele şi luna, dar aflând că se pregătesc arme pentru distrugerea ei eliberează astrele.

În ultimul cânt, Väinämöinen apare ca judecător, având să pronunţe o sentinţă nedreaptă asupra unui copil. Copilul îi răspunde vădind o superioritate reală, o notă mai umană, o înţelegere mai profundă a lucrurilor. Ruşinat bătrânul cântăreţ se va retrage dintre oameni, nu fără a rosti un ultim cântec de regret, dar şi de nădejde.

Bye-Bye

 

John Saul – Protectorul

Un coleg de clasă mi-a recomandat această carte scrisă de maestrul genului horror cum l-au poreclit cei de la Rao. Sfârşitul cărţii e într-adevăr înspăimântător.

Mary Anne e o femeie care stă singură cu cei doi copii ai săi, Alison (13) şi Logan (10). Aceasta are o prietenă Audrey care acum 13 ani s-a căsătorit cu Ted Wilkenson. Cei doi stau în Sugarloaf şi au un copil pe nume Joey (13) care e considerat de colegii săi nebun şi care e bătut de tatăl său deoarece iese seara din casă fără să ceară permisiunea. Într-o seară când Ted se duce să aibă grijă de caii săi. Apare o prezenţă care sperie caii iar unul dintre ei îl loveşte cu copita şi evadează călcând pe capul bărbatului. Tot în acea seară fiul observă calul fugar şi se duce cu câinele lui să-l ducă în şopron. Mama lui se duce după ei, dar calul se duce în pădure, la fel şi copilul. Audrey se rătăceşte şi ajunge pe vărful unei stânci. Femeia simte prezenţa şi în timp ce se retrăgea a căzut de pe stâncă. Mary Anne o sună pe Audrey ca să-i ceară un sfat, dar în schimb îi răspunde altcineva şi-i spune că prietena ei a murit şi că trebuie să vină acolol să aibă grijă de Joey. Aceasta îşi face bagajul şi se duce în Sugarloaf cu copii. Aici află de la avocatul celor doi că ea este tutorele copilului şi află şi cât de bogaţi erau cei doi. Mary observă ieşirile nocturne ale lui Joey, iar copilul se supără pe ea deoarece mama lui nu-l certa când ieşea din casă. Între timp se petrece o grozăvie la campingul din apropierea oraşului, un cort fiind sfâşiat de ceva necunoscut. Nu trec nici două zile că un om e omorât iar soţia lui este rănită grav, tot în acel camping.  Joey se duce cu cei doi copii ai lui Mary la camping ca să vadă locul faptei, dar câinele lui Joey simte ceva şi se duce în pădure. Joey îl urmează dar ceilalţi doi se duc acasă. Joey găseşte o cabană şi un bărbat care i se părea extrem de familiar. Într-o seară, grădinarul lui Mary, care noaptea supraveghea casa, simte o prezenţă şi se duce după ea, ştiind că şi Joey e afară. El urmăreşte acea creatură când deodată ceva se năpusteşte asupra lui şi-l omoară. În acea seară Joey nu a dormit acasă, ci în casa acelui om. Când Joey s-a trezit nu ştia unde era şi s-a dus acasă unde Mary l-a dus la doctor ca să-i facă o consultaţie. Înafara unei febre mai mărişoare copilul nu avea altceva. Mary a făcut unele investigaţii şi a început să creadă că acel om din munţi e tatăl lui Joey, acel om se numea Slash Slater. După o zi, a început să ningă foarte tare, acea zi a fost ziua coşmarului. Joey a dispărut în timp ce făcea baie ieşind pe fereastră. Slah îi spune lui Joey că e tatăl său şi îl lasă singur în şopron. Telefonul era mort, iar Logan a ieşit afară deoarece a auzit ceva. Viscolul era puternic şi nu prea puteai să vezi nimic. Logan a început să meargă spre câmp, dar deoadată o umbră vine spre el, era Slash. Câinele lui Joey sare asupra lui, dar cum Slash a încercat să se apere câinele l-a muşcat pe Logan de gât. Slash ucide câinele şi vede cum Logan moare, lăsându-l în zăpadă. Mary Anne observă lipsa băiatului şi iese şi ea afară. În timp ce încerca să vadă prin viscol se împiedică de ceva şi dă peste cele două cadavre. Femeia îşi duce copilul în şopron şi se duce în casă ca să aibă grijă de fată. Ajunsă în casă aceasta ia puşca şi se retrag într-o cameră cu fiică-sa. Deodată, creatura intră şi Mary îl împuşcă exact când era în tocul uşii. Cele două se hotărăsc să-l ducă afară, dar Slash o prinde de picior pe Alison, iar Mary ia ceva şi-l bagă în fruntea lui Slash. Cele două îl duc afară şi se întorc în casă. O femeie care vroia să vadă cum se descurcă Mary a fost ucisă de Joey. Alison şi Mary Anne se hotărăsc să plece în California, locul unde vroia să trăiască Logan.

Ca să aflaţi mai multe despre tatăl lui Joey şi ce am omis luaţi cartea 😉 Această carte e o ediţie mai veche şi cred că o găsiţi doar la bibliotecă. Mie mi-a fost împrumutată.

Ionel Teodoreanu – La Medeleni

La Medeleni de Ionel Teodoreanu cuprinde trei volume. În fiecare volum observăm evoluţia personajelor. Aceste trei romane sunt foarte interesante deoarece în fiecare volum citit observi o anumită schimbare a gândirii a fiecărui personaj.

În primul volum ne este prezentată copilăria personajelor principale: Olguţa, Dan şi Monica la Medeleni. Între Dan şi Olguţa întotdeauna există o confruntare. Dan nu o prea agrează pe Olguţa pentru că e fată şi pentru că e şmecheră şi deşteaptă. Monica este o fată adoptată de părinţii celor doi copii. Când soseşte Monica, Olguţa o ia sub aripa ei protectoare ca s-o înveţe tot ce trebuie să ştie. De la o ceartă cu Dănuţ, Monica, îi face c adou păpuşa ei, dar ea nu i-l dă direct ci î-l ascunde sub pernă. Când Dănuţ găseşte păpuşa acesta îi taie părul şi desenează pe chipul ei. Când soseşte unchiul lor, acesta are o propunere, aceea de a-l lua pe Dănuţ să studieze în Bucureşti şi să facă excursii în străinătate. Părinţii cu greu acceptă această propunere, dar totuşi acceptă.

În al doilea volum copii deja termină liceul. Acţiunea primei părţi se petrece în Bucureşti unde stă Dănuţ. Aflăm de idila lui cu o fată şi că Monica încă îl iubeşte şi că îi trimitea scrisori. Aflăm şi ce prieteni avea Dănuţ. Acesta avea un prieten numit Mircea pe care Olguţa l-a poreclit Hardmuth şi aşa Mircea vrea să o cunoască pe Olga. După bacalaureat cei doi se decid să se ducă la Medeleni ca Dănuţ să-şi vadă familia. Când ajung la Medeleni, aceştia sunt aşteptaţi cu mare fast. Reîntâlnirea dintre Monica şi Dănuţ e una memorabilă iar cunoaşterea Olguţei de către Mircea e de neuitat. Tot în al doilea volum aflăm de aventurile lui Dănuţ la soţia unui pictor ca să citească cărţile acestuia. Dănuţ devenind izolat în lumea cărţilor. În acest volum Olguţa se îndrăgosteşte de Vania, care e un unchi de-al ei.

În al treilea volum deja cei trei copii sunt adulţi. Dănuţ e avocat şi e căsătorit cu Monica, iar Olguţa încă e îndrăgostită de Vania care e pe mare mai tot anul. Aflăm că Olguţa are cancer, iar aceasta moare şi Monica are sarcina de a se duce să-l întâlnească pe Vania şi să-i dea o scrisoare, dar Vania nu vine şi scrisoarea e luată de vânt. La sfârşitul romanului cei doi, Monica şi Dănuţ ,se întorc în casa părintească.

Acest roman este un clasic şi ar trebui să-l aveţi în bibliotecă şi este o lectură plăcută.

Bye-Bye

Tara Duncan Magicienii Sorţitori

În primul rând vreau să-mi cer scuze pentru povestirea cam ambiguă, dar nu am avut timp să mă uit peste ea şi acest articol a fost scris anul trecut când eram mai mic şi nu ştiam să scriu aşa cum scriu acum 😀 S-ar putea să-l rescriu când voi avea timp.

O nouă carte pe care am citit-o înainte de Romanele Mesei rotunde este aceasta. Citiţi în continuare pentru a afla despre ce este vorba în această carte.

Aceasta este prima carte din cele 10 preconizate ale aventurilor Tarei Duncan.  Această carte are 526 de pagini şi am să v-o rezum ca să vă faceţi o impresie 😉

În acest roman este vorba despre o fată de 12 ani care are puteri magice. Numele ei adevărat e Tara’tylanhnem Duncan, zisă Tara. Bunica ei este atacată de un tip rău numit Magister care este Stăpânul Sangravilor. Sangravii vor să o fure pe Tara din cauza puterilor ei mari. Tara află că străbunicul ei este un câine. Ea trebuie să plece de pe Pământ şi să se ducă în AltăLume. Acolo îşi face duşmani şi prieteni. Tara este invitatul de onoare al Înaltului Mag Chem…chivu(care de fapt e un dragon şi majoritatea dragonilor au nume foarte lungi). Primul ei prieten se numeşte Caliban Dal Salan, zis Cal care îi arată tot castelul (ea s-a dus în castelul din Lancovit). Ea îl găseşte pe vechiul lui prieten de pe Pământ, Fabrice de Besois-Giron şi se mai împrieteneşte cu Gloria Daavil, zisă Moineau. Moineau este urmaşa Frumoasei şi a Bestiei ea putându-se transforma într-o fiară. Duşmana ei este Angelica care este invidioasă pe puterile ei mari. Într-o zi Tara a avut un accident prin vărsarea unei supe pe un Înalt Mag care era un Vampyr. Spre deosebire de vampirii pe care îi ştim noi aceşti vampyri înnebunesc de la sângele de om. Ea este ajutată să cureţe podeau de Robin M’angil (o iubire ascunsă? )care este jumătate elf şi jumătate om. Tara este invitată la palatul regal din Omois. Aici o întalneşte pe regină şi fiecare prim-sorţitor ( ucenici Înaltilor Magi ) care ai trebuit să facă o demonstraţie a puterilor lor. În timpul demonstraţiei unui băiat se întâmplă ceva groaznic şi aici personajele află că Moineau se poate transforma în fiară. După această întâmplare ei o să facă o vizită în capitala Omoisului, Tingapour.  Aici Tara şi prietenii ei sunt răpiţi de Sangravi. Acum o să ajungem la partea interesantă: când era mică părinţii Tarei au murit, adevărul este că mama ei încă trăieşte şi e ţinută în fortăreaţa Sangravilor. Tara şi prietenii ei ajung în această fortăreaţa unde lucrurile sunt mai ciudate decât în Lancovit. Tara şi prieteni ei o cunosc pe Fafnir, din clanul Forgeafeux care este o pitică care urăşte magia(toţi pitici urăsc magia) şi care are un plan de evadare. Tara a fost invitată de Stăpânul Sangravilor, Magister, la el în birou să vorbească. Tara face pe proasta ca să îl ducă de nas pe Magister. Ea se întâlneşte cu mama ei asupra căreia s-a aruncat un sorţ ( o vrajă ) care o împiedică să iasă din fortăreaţă că de nu se va preface într-o sculptură de cristal care la cel mai mic sunet se va sparge. Tara şi prieteni ei evadează dar bucuria nu va ţine mult. Trebuie să o ducă pe Fafnir în ţara piticilor, Hymlia, ca să îşi serbeze majoratul. Doar că mai întâi Fafnir va trebui să scape de puterile ei magice. Ea va avea nevoie de un suc făcut din Trandafiri Negri. Ei ajung la Mlaştinile Deznădejdii unde fac rost de acel suc. Acolo găsesc un cristal din care fac telefonul mobil al AlteiLumi. Ei îl contactează pe Înaltul Mag Chem care să vină să îi ajute, dar în timpul acesta sunt atacaţi de monştrii lui Magister. Dar aceşti monştri sunt învinşi de Tara şi de întăririle aduse de Înaltul Mag Chem. Ei hotărăsc să atace Fortăreaţa sangravilor. Tara se transformă într-un dragon auriu şi împreună cu prieteni ei (care urcă pe ea) pornesc spre fortăreaţă. Ajung la fortăreaţă şi începe o luptă mare. Tara şi prietenii ei ajung într-o sală unde se afla Magister cu mama Tarei. Tara o salvează pe mama ei şi se întoarce pe Pământ.

În curând a doua carte 😉

Sper că o să vă placă aceasta carte dacă vă hotărâţi să o luaţi 😉 Eu am luat-o de la Editura Corint şi în curând o să vă povestesc şi ce s-a întâmplat în cea de a doua carte.

Primul meu premiu!

Nu am scris de mult timp pe blog, şi cred că merită să încep cu un articol de acest gen. VanillaMoon s-a gândit că merit merit un premiu şi l-am acceptat cu mare drag.

În schimbul acestui premiu trebuie să scriu despre 10 lucrari care îmi plac.

1. Să pictez
2. Să citesc
3. Să mă joc
4. Să mă uit la filme, seriale şi animeuri
5. Să fiu un mini-meşteşugar
6. Să visez cu ochii deschişi
7. Să scriu
8. Să fiu înconjurat de prieteni
9. Muzica
10. Iarna

Grigore Bajenaru – Cismigiu et Comp.

Cişmigiu şi Compania e o carte demnă de citit de orice copil fie el în clasele primare, gimnaziu sau liceu, dar e mai potrivită copiilor care au un anumit „bagaj de cunoştinţe”, cum ar zice diriginta. În această carte ne sunt prezentate întâmplările elevului Băjenaru Grigore din clasa a cincea până la terminarea liceului. Întâmplările lui ne arată amuzamentul elevilor de a pune porecle profesorilor, ne arată cum scăpau elevii de a fi ascultaţi şi desigur, cartea tratează şi eternul subiect numit dragostea. Această carte e una uşurică, nu necesită mult timp deoarece o poţi citi într-o zi dacă te prinde şi o poţi reciti de câte ori vrei deoarece întotdeauna îţi va lăsa o impresie plăcută.

Această carte poate fi cumpărată din librării sau comandată de la Editura Universitară din colecţia Adolescenţa. Sper că această carte vă va face să zâmbiţi aaş cum m-a făcut şi pe mine. Câteodată ma întreb cum ar fi şcoala în ziua de azi dacă ar fi cel puţin la fel cum era atunci. Voi nu?

Bye-Bye

Stephenie Meyer – Gazda

Mă bucur foarte mult că am apucat să citesc această carte deoarece e foarte bună. Dacă citeşti cartea îţi vei da seama că coperta (scuzaţi cacofonia) este foarte bună pentru carte.

„Gazda” ar putea fi descrisă ca cea mai bună carte a deceniului deoarece… merită.  În această cărţulie autoarea cunoscutei serie de cărţi cu dragostea dintre un vampir şi un om, ne arată o altă parte a ei. Acţiunea se petrece, dacă pot zice, în altă dimensiune în care spiritele ocupă minţile vieţuitoarelor, o lume în care există mai multe lumi şi pământuri. Acţiunea are loc pe Pământ unde oamenii sunt consideraţi mai mult nişte bestii. Spiritele care ajung în corpul oamenilor le controlează fiecare mişcare şi pot avea diferite profesii: Vindecător, Căutător sau pur şi simplu un „om” care oricare altul. Doar că nu toate inserţiile merg bine, deoarece în povestea de faţă omul a ripostat iar spiritul din el poate auzi persoana, în cazul nostru Rătăcitoarea(spiritul) o aude pe Melanie(omul). Iar de aici începe toată acţiunea, Melanie îi arată mici secvenţe de când era ea însăşi şi locul unde trăiau puţini oameni care au rămas dupa ce au venit Căutătorii(şi ei sunt spirite) ca să insereze spirite în oameni. Rătăciotarea ajunge la locul unde se aflau oameni, dar nu are deloc o primire călduroasă de la oameni. După un timp, cu ajutorul lui Jeb şi a iubitului Melaniei, Jared, ea ajunge să se integreze în acea comunitate. De aici încolo apar şi conflicte deoarece unii nu vor s-o accepte iar asta o face pe Rătăcitoare să fie din nou singuratică şi încearcă să se ascundă.

Recomand această carte tuturor deoarece merită să o citeşti şi are capitole multe şi scurtuţe şi e uşor de citit deşi am observat multe greşeli de tipar, dar având în vedere calitatea poveştii pot fi trecute cu vederea. Această carte poate fi cumpărată din orice librărie si de la editura Rao.

Bye-Bye

Katherine Roberts – Prădarea Marii Piramide

Recomand această carte tuturor cărora le place Egiptul Antic şi acţiunea îmbinată cu mister. E o carte grea de povestit de aceea vă voi spune câteva lucruri pro şi contra despre conţinutul acestei cărţi. Un lucru bun este că autoarea a făcut un ghid în lumea personajului principal, Senu. Un lucru care pe mine cel puţin m-au deranjat au fost numele personajelor. Dacă nu ar fi existat pronumele de persoana a treia feminin şi masculin nu mi-aş fi dat seama cine e băiat şi cine e fată. Un lucru la care nu m-am aşteptat, dar care nu m-a deranjat, a fost scrierea puţin învechită folosind cuvinte ca „sînt” în loc de „sunt” şi „î” acolo unde acum trebuie să fie „â”. Un lucru care m-a impresionat a fost acţiunea şi povestea acestei cărţi şi faptul că totul pare foarte real şi chiar ai crede că aşa ceva chiar se întâmpla în Egiptul Antic. Desigur că lucrurile despre cum se comportau oamenii cu faraonul şi cum se construiau piramidele sunt adevărate sau cel puţin pe jumătate adevărate, dar alte lucruri precum ka şi puteri heka nu pot fi dovedite fiind probabil legende.

Prin urmare această carte ori vă va plăcea ori nu vă va plăcea, dar eu cred că această carte, cel puţin pentru amatorii genului, poate fi citită de mai multe ori mai ales că scrie şi măricel şi formatul e mic şi are şi pagini puţine (314). Această carte face parte dintr-o serie de 7 cărţi inspirate de cele şapte minuni ale lumii antice. Carte apărută la Editura Rao şi din câte ştiu eu au fost traduse doar primele cinci cărţi, corectaţi-mă dacă greşesc.

Bye-Bye

Leapşa – Cărţi de la Vanilla Moon

Am observat cam târziu această leapşă şi-mi cer scuze că am întârziat cu ea. Leapsa a fost primita de la Vanilla Moon si o dau mai departe oricui vrea 😉 Aşadar să vină întrebările:

Câte cărţi ai citit până acum în 2010?

Şapte. Ar fi fost mai multe dacă o carte nu mi-ar fi luat o lună jumătate („Cartea lui meser Marco Polo„, colegii ştiu).

Câte cărţi de ficţiune şi câte de nonficţiune?

Mai mult ficţiune, dar atât timp cât e o carte bună nu cred că genul contează.

Care e proporţia de scriitori bărbaţi vs. femei?

Am impresia că am citit mai mult cărţi scrise de femei, dar s-ar putea să fie în mod egal.

Care este cartea preferată citită în 2010?

Gazda de Stephenie Meyer

Care este cartea care ţi-a plăcut cel mai puţin in 2010?

Cartea lui messer Marco Polo, o carte bună dacă te interesează istoria. Nu pot să zic că nu mi-a plăcut, dar nu prea fost cartea care să fie pe placul meu. Dar ai multe de învăţat din ea.

Care e cea mai veche carte citită?

Cea mai veche carte citita ar fi Notre-Dame de Paris de Victor Hugo, dar dacă ţinem cont de anul în care a fost scris ar fi cartea lui Marco Polo(m-am săturat să tot scriu Marco Polo aşa că am scris Notre-Dame).

Dar cea mai nouă?

Cea mai nouă ar fi Gazda de Stephenie Meyer.

Cel mai lung şi cel mai scurt titlu?

Cel ai lung titlu al unei cărţi citite ar fi, cum nu am citit o carte cu mai mult de cinci cuvinte voi alege la întâmplare una care este: Harry Potter şi Piatra Filozofală de J.K.Rowling, iar cel mai scurt titlu ar fi Gazda de Stephenie Meyer.

Câte cărţi împrumutate de la bibliotecă?

În clasa întâi şi după aceea doar am cumpărat cărţile.

Câte cărţi citite sunt traduceri?

Toate sunt traduse în română, înafară de cele scrise de români.

Care e cel mai citit autor anul acesta?

Robert Muchamore: Recrutul şi Clasa A

Ce ţări ai vizitat prin cărţile citite?

Am vizitat Ţara Cărţilor şi a Fanteziei, desigur. Într-o carte am vizitat America, în alta Egiptul iar în altă carte oraşul Bucureşti.

Ce scriitori descoperiţi în 2010 ai vrea să citeşti mai mult?

Grigore Băjenaru şi Katherine Roberts.(ţin să menţionez că, cariera lor nu a început în 2010)

Ce carte nu ai fi citit dacă nu ţi-ar fi fost recomandată?

Amurg… şi sincer nu regret că am citit-o şi mi-a fost recomandată seria Cronicile din wardstone, dar încă nu am citit nimic din ea 😀

E vreo carte a cărei lectură îţi pare rău că ai amânat-o?

Da. Cişmigiu et Comp. de Grigore Băjenaru. Ar fi trebuit s-o citesc mai repede, dar mai bine mai târziu decât niciodată.

Leapşa merge la orice iubitor de lectură şi literatură.

Bye-Bye

Agatha Christie – Nemesis, Zece negri mititei

Nemesis

Această carte poate fi numită continuarea „Misterul din Caraibe”. Miss Marple obişnuieşte ca în fiecare zi să citească ziarul. cel mai mult îi plăcea să citească cine se mărită şi cine a murit. Ea află că a murit domnul Rafiel, cel care a ajutat-o să prindă criminalul din cartea mai sus menţionată. Nu cu mult timp după ce a aflat vestea, primeşte o scrisoare de la avocatul lui rafiel care o roagă să vină la el ca să vorbească despre testamentul lui Rafiel. Miss Marple se duce acolo şi i se spune că Rafiel vrea ca ea să rezolve un caz, numai dacă ea acceptă. După câteva zile Marple îi spune avocatului că acceptă. Atunci, avocatul îi dă o altă scrisoare de la Rafiel. Ea află că Rafiel o trimite într-o excursie în care va vizita grădini şi case clebre din Anglia. În acea excursie Marple aşteaptă următorul indiciu al lui Rafiel. Miss Marple primeşte indiciul şi începe să investigheze cum ştie ea mai bine, în oraşul în care s-au oprit pentru patru zile. În timpul acelor zile o femeie bătrână este omorâtă de un om care a împins o piatră mare de pe o colină pe ea. Înainte să moară Miss Marple află nişe lucruri care o duc în ceaţă. Miss Marple stătea la prietenele domnului Rafiel unde au venit în vizită şi două cucoane din excursie. Una dintre gayde încearcă să-i dea ceva de băut lui Marple, dar ea refuză. În acea nopate Miss Marple şi cu îngerii păzitori rezolvă misterul dat de domnul Rafiel.

Zece negri mititei

Nici nu pot descrie cât de uimitoare este aceasta carte. Agatha Christie s-a întrecut pe sine în acest roman. Pe tot parcursul romanului eşti în suspans şi la fiecare crimă eşti confuz. Zece persoane sunt invitate pe Insula Negrului de un anume U.N.Owen. Aceste yece persoane au făcut fapte care nu puteau fi aduse în faţa legii. Pe această se afla o casă. În sufrageria casei, pe o masă, se aflau zece negrii mititei.  La fiecare crimă dispărea un negru. Crimele se petreceau în aşa fel încât să se potrivească cu versurile poeziei „Zece negri mititei” de Frank Green. Aceste crime au fost făcute foarte bine şi respectau foarte bine poezia. Trei dintre ei au încercat să dea semnalele SOS, dar când oamenii au ajuns pe insula toată lumea era moartă. Abia la sfârşitul cărţi aflăm cine era criminalul la care cu siguranţă nimeni nu s-ar fi gândit. Recomand această carte tuturor pentru că un roman poliţist mai bun decât acesta nu veţi găsi nicăieri.

Robert Muchamore – Clasa A

Aceasta e cea de-a doua carte din seria Cherub. James şi Bruce, un alt copil din Cherub care poate fi întâlnit şi în prima carte, sunt într-o misiune. Acea misiune era una de antrenament şi au eşuat la ea. James, împreună cu Nicole, Kerry şi Kyle(a fost copilul cu care a stat James în orfelinat). Scopul misiunii e acela de a-l înfunda pe cel mai bogat traficant de droguri din Europa. Pentru ca misiunea să dea roade, cei patru copii trebuie să se împrietenească cu copii traficantului. Cei patru copii cu cei doi supervizori care sunt aşa zişi lor părinţi se mută în oraşul în care stă traficantul. James se împrieteneşte cu fiul acestuia, Keith, printr-o bătaie. Cei doi fură din magazine, iar Keith îl duce pe James la clubul de box. Acolo, după câteva săptămâni, ajunge să devină o persoană care livrează drogurile. Acesta trece printr-o aventură grozavă când face o livrare ajungând să fure o maşină, pe care o va incendia. Tatăl lui Keith îl invită pe James cu el şi cu Keith, tatăl lui mai având încă trei copii, în vila lui din Miami. Acolo, într-o noapte, cei doi copii se duc pe plajă ca să boxeze. După ce termină şi intră în casă văd că se află mafioţi în vilă. James reuşeşte să fugă şi să se salveze şi sună şi Cherub ca să îl ajute. Până la urmă, toate se termină cu bine, copii ajungând teferi înapoi la Cherub.

Bye-Bye

Robert Muchamore – Recrutul

James  e un copil care are o mamă foarte grasă care se ocupă cu vânzarea lucrurilor furate de alţi oameni şi are şi o soră Lauren. Într-o zi unchiul lor vine în vizită, acesta o ucide pe mama lor iar cei doi copii rămân pe mâna orfelinatului, nu înainte ca James să ia banii mamei cu el. Lauren rămâne cu unchiul iar James merge la orfelinat unde îşi face un prieten, dar face şi greşeli. Într-o zi James este tranportat altundeva, nici el nu ştie unde. El află că se află la Cherub, un departament al serviciilor de informaţii britanice, agenţii săi au vârste între 10 şi 17 ani, toţi fiind orfani care sunt pregătiţi pentru misiuni sub acoperire. James trebuie să treacă un test ca să poată intra în acest departament. Cumva, el reuşeşte să ia examenul. Doar că, pentru a putea face misiuni trebuie să mai treacă printr-un examen dur de 100 de zile. În acea tabără de antrenament el o va avea ca parteneră pe Kerry cu care va avea o prietenie de lungă durată. După cele 100 de zile, şi după e a trecut ultimul examen, James este pus într-o misiune cu instructoarea de înot. În timpul misiunii aflăm de iubirea lui James cu fata din acel oraş şi după cum la sfârşitul misiunii cei doi au trebuit să se despartă.

Poate că sfârşitul rezumatului nu e pe măsură deoarece am citit cartea demult şi nu am ştiut scopul misiunii, dar ştiu ce s-a întâmplat doar că m-aş lungi şi poate că nu s-ar înţelege nimic. Seria Cherub care până acum are două volume tipărite în română şi in septembrie va aparea al 12-lea volum în engleză. Recomand această serie tuturor cărora le place acţiunea şi visează să fie spioni.

Bye-Bye

Leapsa – 1001 nopti de la Vanilla Moon

Demult nu am avut o leapşă şi sper că u am făcut-o prea târziu 😀

1. În momentele cele mai dificile și în care simți nevoia să te ajute cineva, la cine te gândești prima oară?

Mă gândesc la părinţişi după aceea la cei mai buni prieteni ai mei care întotdeauan îmi vor da un sfat şi mă vor susţine indiferent de ce aleg.

2. Dacă ai putea fi, o zi, oricine ai vrea tu, cine ai fi? De ce? Ce ai face?

Cred că aş vrea să fiu un… Încă nu ştiu, cred că vreau să rămân un om pentru că viaţa omului, de multe ori, e mai frumoasă decât al celorlalte vietăţi.

3. Dacă ar fi să poți schimba o persoană, cine ar fi aceea?

N-aş schimba pe nimeni, poate doar i-aş zice ce mă deranjează al acea persoană XD

4. Ce ai face pentru liniștea ta sufletească?

Aş picta, aş asculta muzică sau aş sta întins în pat meditând.

5. Care crezi că a fost până acum cel mai important moment al vieții tale?

Întrebarea cea mai grea la care m-am gândit mult. Eu cred că fiecare moment al vieţi este important, de la cel al naşterii până la cel al morţi. Chiar şi un eşec poate să fie un moment important care speri să te ajute să nu mai faci aceiaşi greşeală sau alte greşeli. În concluzie, toată viaţa mea e un moment important.

Această leapşă se poate duce la oricine nu mai să specifice de la cine o are 😉

Suzanne Collins – Jocurile Foamei

Katniss trăieşte în naţiunea Panem, în al doisprezecelea district. Panem-ul este vechiul continent cunoscut ca America de Nord, într-un viitor postapocaliptic. Ea are o soră maimică şi un bun prieten pe nume Gale. Katniss face mai toate lucrurile deoarece tatăl ei a murit iar mama ei e depresivă şi nu face nimic. Ea vânează animale pe care le vinde la măcelari. În naţiunea Panem, cu capitala la Capitoliu, se organizează un joc sadic şi sângeros la care participă toţi copii între vârste de doisprezece şi optsprezece ani. În fiecare district e o mândrie să mergi ca tribut la Jocurile Foamei, însă in districtul 12 tribut e sinonim cu un om mort. În Jocurile Foamei participă doi copii din fiecare district, o fată şi un băiat. Când se alegeau tributurile tot districtul trebuia să fie de faţă. Tributurile se extrăgeau din două urne. Din urna băieţilor este tras Peeta, băiatul brutarului, iar din cel al fetelor sora lui Katniss, Prim. Katniss se oferă voluntar şi îi ia locul lui Prim. Cei doi, Peeta şi Katniss, sunt duşi la Capitoliu unde îi antrenează pentru Jocurile Foamei. Scopul Jocurilor Foamei este să rămâi singurul om în viaţă pe terenul făcut de cei din Capitoliu, pe scurt, copii se ucid între ei . Între Katniss şi Peeta se creează o relaţie de dragoste pe care Katniss crede că o face de dragul publicului, Jocurile Foamei fiind transmise peste tot în ţară la televizor. Încep Jocurile Foamei, Katniss luptă pentru supravieţuire cu mult cap. Peeta se alătură unui grup de copii răi care îl vor răni pe Peeta deoarece va încerca s-o slaveze pe Katniss. Când aproape toţi au murit Katniss are mare grijă de Peeta şi se poartă ca un cuplu proaspăt căsătorit. Organizatorul Jocurilor îi cheamă la o ultimă confruntare. Fac ei ce fac şi până la urmă, doi oameni câştigă Jocurile, Peeta şi Katniss. În drum spre casă, trenul se opreşte şi Peeta află un adevăr crud. Katniss s-a jucat de-a amorezata.

Continuarea în următorul roman pe care sper, să-l procur curând.

Bye-Bye

Cartea bate filmul: Amurg (de Stephenie Meyer)

Această relatare e dedicată celor care au citit cartea sau au văzut filmul.

Am început să citesc Amurg deoarece a avut loc premiera la TV a filmului şi mi s-a spus că mai bine citesc cartea înaintea filmului, şi bine am făcut. Întâmplările nu diferă prea mult dar totul este dat peste cap, unele personaje nici nu semănând cu descrierea făcută din carte. Să începem cu oamenii: Bella nu-şi dă părul peste faţă cum face în carte, Mike ar trebui să aibă ţepi. Urmează vampirii: mi-o imaginam pe Rosalie mai frumoasă atâta tot. Un lucru m-a amuyat în film, tatăl Bellei cu mustaţa, nu aşa mi-l imaginam pe actor. Pe mama ei de care se desparte şi o va vedea abia în spital o credeam mai albă la ten. În Forks n-a nins niciodată cum a fost în carte dar în schimb a plouat. Întâlnirea cu Jacob se face în rezervaţie nu când tatăl îi arată camioneta. În film au complicat cum află Bella că Edward e vampir şi cred că şi acest lucru a dezvoltat starea de plictiseală de la început. Când a dus-o în pădure a fost total anapoda. Mai întâi merg pe jos până în poiană, după acea o duce jos cu viteza lui uimitoare şi acolo se sărută. În film s-au sărutat de două ori, iar în carte de mult mai multe ori. Atunci când au venit vampirii răi nu am avut nimic de comentat în schimb evadarea a fost ciudată. Dacă nu ai citit cartea nu-ţi dai seama care au fost ultimele cuvinte ale mamei ei când a plecat de lângă tatăl Bellei. În hotel Alice a avut două previziuni, Bella nu scapă din hotel ci din aeroport păcălindu-l pe Jasper. Sala de balet mi-o imaginam mai mică dar acolo totul a fost bine realizat. În spital, din nou au făcut cum i-au dus capul. Mai întâi Edward vorbeşte cu Bella şi după acea apare mama ei. Şi în sfârşit, la bal, lucrurile au fost diferite de carte.

Dacă regizorii s-ar fi luat mai mult după carte, acest film ar fi fost mult mai interesant şi captivant. Şi am auzit că filmele din seria Twilight sunt mai bune decât Harry Potter, ei bine, lumea se înşală! Dacă şi celălalte filme vor fi ca primul atunci lumea s-a înşelat de tot. Şi nu poţi compara Harry Potter cu Amurg. Fiecare are frumuseţea ei, chiar dacă Harry Potter e cu mult mai interesant şi captivant decât Amurg, mă refer la primul film din ambele serii.

Bye-Bye

Sir Arthur Conan Doyle – Memoriile lui Sherlock Holmes

Un coleg care e înnebunit după Sherlock mi-a împrumutat această carte ca să văd cât de tare e Sherlock şi că Poirot nu se compară cu el. După părerea mea tot Poirot e cel mai bun.

Fir-de-Argint

Holmes se duce la King’s Pyland ca să ancheteze moartea lui John Straker şi dispariţia calului de curse Fir-de-Argint. Holmes îi povesteşte lui Watson datele problemei povestindu-i cum în seara catastrofei servitoarea s-a dus la grajduri ca să ducă mâncare grăjdarului. Servitoarea fu oprită pe drum de un bărbat care zicea că va primi bani mulţi. Ea se duce la grăjdar şi în timp ce-i povestea ce i se întâmplase acel bărbat apăru din nou. Grăjdarul supărat de ce zise bărbatul se duce după el. Cei doi interoghează oamenii de pe acolo aflând unde se afla Fir-de-Argint dar nu spun nimănui. În cursa de cai care va urma se hotărăşte ca Fir-de-Argint să rămână pe listă. În ziua cursei Fir-de-Argint apare doar că sub altă formă iar după aceea Holmes le explică tuturor ce s-a întâmplat.

Faţa Galbenă

Un bărbat îl caută pe Holmes spunându-i că are probleme cu soţia şi că are nevoie de ajutorul lui. El îi povesteşte cum soţia lui a fost căsătorită cu un american care a murit. După ce ei doi s-au căsătorit s-au mutat aproape de oraş. De curând soţia lui are o taină faţă de el. El o găseşte sculându-se noaptea şi plecând, o găseşte ieşind din casa de alături unde când a vrut să îşi salute vecinii o servitoare urâcioasă i-a răspuns. După aceea femeia promite că nu se va mai duce la casa de lângă ei doar că şi el trebuia să stea departe de acea casă şi să nu intre în ea. De multe ori bărbatul vedea o figură la geamul de deasupra, el îşi încalcă promisiunea şi intră în casă. Casa era goală doar camera unde vedea figura era imobilată şi în ea aflându-se un portret cu soţia sa făcut acum trei luni. Holmes îi spune să mai studieze fereastra iar dacă se află ceva înăuntru să-i cheme şi dacă nu, vor veni după ziua acea să discute cu el. Până la urmă se află că în casă chiar trăieşte cineva iar misterul este rezolvat. Menţionez că Sherlock a dedus greşit.

Funcţionarul comercial

Sherlock se duce la Watson acasă şi îl întreabă dacă ar dori să vină cu el să rezolve un caz la Birmingham. În timp ce se ducea la gară, domnul Hall Pycroft îi spuse detaliile. Hall era şomer şi nu-şi găsea deloc de muncă. Într-o zi îşi găseşte de muncă al firma lui Mawson şi William’s. După câteva zile este căutat de Arthur Pinner care îi oferă un loc de muncă mai bun în Birmingham. Şeful acelei, Harry Pinner,  îi cere să lucreze foarte mult. Într-o zi Hall observă că amândoi au dinţi de aur identici şi crede că amândoi sunt una şi aceiaşi persoană şi crede că Sherlock poate să rezolve acest mister. Sherlock şi Watson se vor întâlni cu domnul Arthur Harry Pinner ca doi prieteni şomeri ai lui Hall. Când ajung acolo îl găsesc pe Pinner alb la faţă, se scuză şi se duce în cealaltă cameră unde încearcă să se sinucidă. Holmes se uită în ziar şi află de ce vroia să se sinucidă.

Vasul Gloria Scott

Acesta este primul caz al lui Holmes. Acţiunea începe cu Watson citind un bilet fără sens. Sherlock îi spune că acesta a fost primul lui caz şi începe să-i povestească. Când Sherlock era la facultate, şi-a făcut un prieten. Prietenul lui la dus într-o zi la el acasă. Holmes i-a zis tatălui prietenului său ce crede/deduce despre el, aceste, tatăl, rămânând mască. O dată când cei trei îşi făceau siesta, apare un marinar, Hudson, care spune că este un coleg de-al  tatălui. Cu acest Hudson au început multe nenorociri, ceea ce nu erau bune deoarece tatăl prietenului era bolnav cu inima. Într-o bună zi, marinarul, pleacă la alt prieten. Acel prieten îi trimite un mesaj tatălui iar acest face un mic atac de cord. Prietenul îi spune lui Holmes că tatăl lui ar putea muri şi se duce după Sherlock. Când cei doi prieteni ajung acasă, tatăl era deja mort. Un singur mesaj i-a lăsat fiului, acela era faptul că hârtiile erau într-un dulap. Acele hârtii conţineau rezolvarea anchetei, primul caz al lui Sherlock.

Ritualul Musgrave

Într-o zi Sherlock îi arată lui Watson un cufăr în care se aflau mai multe cazuri rezolvate şi nerezolvate ale lui Holmes. Holmes alege unul care era legat de Ritualul Musgrave. Holmes începe să-i povestească cum un prieten, Reginald Musgrave, s-a dus la el să-l ajute cu ceva. El îi povesteşte cum a găsit un servitor de-al său uitându-se în documentele lui şi cum a dispărut brusc după ce lş-a rugat să părăsească casă fără să-şi ia obiectele, Se ştia că servitorul era un fustangiu având multe relaţii cu femeile. O altă servitoare de-a lui Reginald a înnebunit după ce a aflat că servitorul a murit. Din păcate şi această fată a dispărut şi Holmes şi-a dat seama că acel document era cheia cazului. Şi aşa a rezolvat încă un caz Holmes, doar că nu se ştie unde a dispărut fata.

Proprietarii din Reigate

Watson îi propune lui Sherlock să se ducă la ţară pentru că Holmes ar fi avut nevoie de recuperare. Ei se duc în Reigate la un prieten de-al lui Watson. Ei află că s-a produs un furt la o casă a unui om bogat. Hoţii au furat doar lucruri ciudate şi neînsemnate. După acea la casa unui alt om bogat, care era în certuri cu persoana furată, a fost omorât vizitul.Sherlock s-a dus la acea casă să investigheze, şi prin metode considerate de cei din jurul lui ciudate a elucidat cazul.

Povestea cocoşatului

Într-o seară Holmes se duce la Watson acasă şi îl roagă să meargă cu el la Aldershot ca să investigheze un caz. Holmes îi povesteşte detaliile. E vorba despre un veteran de război care s-a căsătorit cu cea mai frumoasă femeie din regiment. Mariajul lor este fericit până într-un anumit punct când într-o seară s-au certat. Servitorii lor i-au auzit iar a doua zi l-au găsit pe bărbat mort şi pe femeie leşinată. Holmes apare şi află multe chestiuni despre acest caz printre acestea se numără apariţia unui vechi prieten al celor doi soţi. Holmes şi Watson îl găsesc, îl interoghează şi cazul e rezolvat.

Bolnavul internat la domiciliu

Un medic îl vizitează pe Holmes ca să-l ajute cu o chestiune. Medicul îi povesteşte cum şi-a început cariera şi cum a fost găsit de domnul Blessington care îi oferă un loc de muncă dar în schimb trebuia să-i dea trei sferturi din câştig. Într-o zi apare un aristocrat rus şi fiul său care vor o consultaţie pentru aristocrat. La prima consultaţie cei doi dispar brusc dar revin pentru a-şi cere scuze şi să îl consulte din nou. Domnul Blessington observă că cineva i-a intrat în cameră, acesta înnebunind de frică. Când ajung Holmes şi watson acolo, Blessington refuză să le dea mai multe detalii decât despre lada neagră, cel mai preţios lucru al său. În a doua zi, dis-de-dimineaţă Holmes şi Watson află că Blessington s-a sinucis spânzurându-se. Însă Holmes analizează fiecare indiciu şi rezolvă cazul.

Interpretul grec

Într-o zi, Holmes începe să-i povestească lui Watson despre fratele său care este mai bun la observaţii si deducţii. Cei doi se duc să-l viziteze. Fratele lui Holmes, Mycroft, le face cunoştinţă cu domnul Melas, tălmaci grec, care ar dori să îl roage ceva pe Sherlock Holmes. Melas spune că a fost contactat de un domn Latimer care l-a luat cu el undeva. Geamurile trăsurii fiind acoperite, grecul nu ştia unde merge. Cei doi ajung la casa cu pricina unde un bătrânel îl pune pe grec să-l interogheze pe un alt grec care nu ştia engleză. Melas îi adresează propoziţii scurte dar până când să afle adevărul în camera prost luminată intră o femeie, iar pe melas îl ameninţă cu moartea dacă va spune ceva cuiva. Mycroft dă un anunţ în ziar în legătură cu cei doi greci. Melas este din nou răpit şi cu ajutorul unui om care a răspuns la anunţ l-au putut salva pe Melas de la moarte. Cei trei indivizi, Latimer, bătrânul şi fata, au dispărut iar un ziar spune că aceştia s-au ucis între ei undeva în Ungaria.

Tratatul naval

Un prieten de-al lui Watson, Phelps, îi trimite o scrisoare în care îl roagă să vină cu Sherlock la el.  El le povesteşte cum unchiul lui i-a dat un tratat pe care a trebuit să-l copieze. Phelps iese din birou şi când se întoarce vede că lipseşte documentul original. El şi cu îngrijitorul ies în stradă şi întreabă un poliţist dacă a văzut pe cineva. Poliţistul a văzut doar o femeie, care era soţia îngrijitorului. Sherlock are de verificat şapte indicii. Sherlock face mai multe interpretări asupar cazului şi îi roagă pe Watson şi pe Phelps să se întoarcă la Londra, casa lui Phelps fiind la ţară. În dimineaţa următoare Holmes se întoarce cu mâna bandajată şi cu tratatul. După ce Phelps se linişteşte Sherlock le spune cum a rezolvat cazul.

Ultimul caz

Timp de trei luni Sherlock pleacă într-un caz, dar într-o zi apare la uşa lui Watson. Holmes îi povesteşte prin câte a trecut şi că şi-a găsit inamicul. Un bărbat la fel de deştept ca el pe nume Moriarty. El îi povesteşte toate detaliile şi îl roagă, dacă poate, să vină cu el într-o călătorie pe continent. Holmes îi dă indicaţiile cu privire la bagaje şi a doua zi se vor întâlni în vagonul trenului care-i va duce departe. În acea noapte casa lui Holmes este arsă de oamenii lui Moriarty. Ei ajung în Elveţia şi făcând o plimbare Watson primeşte o scrisoare falsă de la un băiat de la hotelul unde erau cazaţi. În scrisoare Watson era rugat să se întoarcă la hotel ca să trateze pe cineva care nu accepta un medic elveţian. Holme sîi spune să se întoarcă singur şi că va ajunge şi el acolo. Când Watson află că nu e nimeni bolnav se întoarce înapoi în pădure şi după ce a urcat pe o stâncă observă că a avut loc o bătălie şi că cei doi, Moriarty şi Sherlock au căzut în vale şi au murit.

Bye-Bye

A şaptea ştire: Natsu no Arashi! şi Natsume Yuujinchou

După cum ştiţi din alte ştiri sunt un fansubber care este urmat de celebrele propoziţii:

Nu vreau ca la şcoală să se facă mare vâlvă despre asta (nici să se vorbească despre asta pentru că mi-ar fi greu să explic de ce şi cum)!!!

Nu doresc ca toată lumea să mă sece la cap cu cât de repede sau de încet traduc!!!

Dacă mie îmi place nu înseamnă că şi vouă trebuie să vă placă!!!

De Crăciun a fost lansat Natsu no Arashi! care, tradus înseamnă Furtuna de vară. Acest anime are şi un al doilea sezon dar traducerile de calitate în limba engleză vin greu asta înseamnă că al doilea seyon nu se va ştii cand va fi gata in română. O mică descriere făcută de mine: „Multi s-au lasat influentati de primul episod, sa nu fiti deoarece acel epsiod doar va prezinta personajele si despre ce e vorba in el.
Yasaka Hajime este un baiat de treisprezece ani care lucreaza la Noah’s Ark impreuna cu Arashiyama Sayoko care este o fantoma care a murit intr-un bombardament din al doilea razboi mondial. Prietena cea mai buna a Arashiyamei este Kaya Bergmann care este tot o fantoma si este de origine nemteasca. Un coleg de-al lui Hajime este Kamigamo Jun care un are un mare secret. Arashi si Kaya au puterea de a calatori prin timp cu persoana cu care sunt contactate. Arashi cu Hajime, Kaya cu Jun. Arashi doreste sa salveze vietile oamenilor din trecutpe cand Kaya nu vrea sa schimbe viitorul.
Acest anime este o comedie romantica cu putin fantasy care va va fermeca de la primul episod cu frumusetea lui Arashi, cu cat de nestiutor este Hajime si cu inteligenta Kayei care este o persoana foarte bine educata. Daca sunteti adepti genului sau nu, acest anime sigur va va placea. Actiunea se desfasoara exact cum trebuie nefiind nici prea rapida dar nici prea inceata.”

Al doilea anime ar fi Natsume Yuujinchou tot tradus de mine vara trecută dar lansată în ziua de azi. În traducere liberă ar fi: Cartea Prietenilor a lui Natsume. O mică descriere făcută de un membru al echipei:Natsume Yuujinchou, sau Cartea prietenilor lui Natsume este un anime plin de magie despre un baiat care poate vedea spirite, iar cu ajutorul unei carti mostenite de la bunica lui, el trebuie sa elibereze spiritele pe care le intalneste, redanducandu-le aminte care este numele lor. Animeul este destul de asemanator in cateva privinte cu Mushishi, asa ca daca v-a placut acea serie, aveti motive in plus sa o urmariti si pe aceasta.
Mai este si o a doua serie a acestui anime si fiti siguri ca o vom face si pe aceasta cat de curand. (această descriere care nu e chiar o descriere va fi înlocuită la momentul potrivit 😉 )

Sper sa vă placă aceste două anime-uri foarte frumoase.

Pagina principală

Pagină ştire Natsume Yuujinchou

Pagină ştire cu Natsu no Arashi!

Sper că urmăriţi şi alte anime-uri de la acest grup. Vizionare plăcută!

Brandon Sanderson – Alcatraz şi Bibliotecarii Malefici

Acest roman este foarte interesant, deşi la prima vedere aţi putea să ziceţi că este de copii mici, dar defapt este foarte palpitantă şi interesantă.

Alcatraz e un copil orfan de 13 ani care are un talent incredibil de a strica lucrurile. De ziua lui de naştere strică bucătăria părinţilor adoptivi. În cea seară asistenta vine şi îi spune că a doua zi cineva va veni să-l ia. A doua zi în uşă apare un bătrânel care petinde că este bunicul lui. El îi spune că are un talent foarte rar şi că numele lui de familie e Smedry şi că părinţi lui i-au dat de ziua lui de 13 ani o punguliţă cu nisip. Alcatraz verifică pachetul şi constată că pacheţelul a dispărut. Alcatraz decide să meargă cu bunicul lui doar că îl fentează pe bătrân. Apare şi omul care trebuie să-l ia pe Alcatraz doar că acesta îl ameninţă cu pistolul iar bunicul întră prin perete cu maşina. Cei doi, Alcatraz şi bunicul, se duc la ascunzătoarea bunicului. Acolo el îşi întâlneşte verii care îi explică lumea aceasta ascunsă şi bătălia dintre Tărâmurile Libere şi Tărâmurile Tăcerii (SUA), conduse de Bibliotecari. Apare şi Bastille, fata care trebuie să aibă grijă de cei din familia Smedry. Ei decid să ia înapoi nisipul, numit nisipul lui Rashid, de la bibliotecari. Înainte de a pune planul în funcţiune, bunicul îi spune lui Alcatraz că el este un Oculator şi cu această ocazie bunicul îi dă două perechi de ochelari magici. Scopul lor e să ia nisipul lui Rashid de la Oculatorul Întunericului.  Ei se strecoară în bibliotecă şi descoperă dinozauri vorbitori, toate fiind nişte lucruri incredibile pentru Alcatraz. Toţi devin prizonieri dar până la urmă tinerii îi salvează pe bătrâni iar bunicul şi cu Oculatorul Întunericului au o confruntare câştigând bunicul reuşind să fugă cu toţi. Alcatraz află că tatăl lui e un Oculator (face parte din tabăra bună) iar mama lui e o Bibliotecară (tabăra oamenilor răi).

Această serie mai are două cărţi, doar că nu au fost traduse încă în română. În a doua carte Alcatraz îşi caută tatăl.

Bye-Bye

Topul 10 al lunii 8/8 2009

Acest articol ar fi trebuit să apară pe 31 decembrie doar că am fost plecat. Aşa că acest ar trebui să fie ultimul top din 2009 şi să vedem ce va urma la sfârşitul lui ianuarie 2010.

Cei care intra pe blog, as dori sa si voteze, ca doar

nu va doare mana, nu?

De data aceasta se revine la un vot top un vot propunere.

10.Sugababes – Get sexy

9.Ashley Tisdale – Crank it up

8.Black Eyed Peas – Meet me halfway

7.Shakira – Loba

6.Ashley Tisdale – It’s Alright, it’s OK

5.See-Saw – Yasashii Yoake

4.Miley Cyrus – Party in the USA

3.Paramore – Ignorance

2.Lady GaGa – Bad Romance 

1.Nightwish – Escapist

Propuneri

1.Eiko Shimamiya – Higurashi no naku Koro ni

2. Himeka – Hatenaki Michi

Poll 1:

Poll 2:

Perlele unei eleve 2009

Aş dori să începeţi râzând anul 2010, de aceea aş dori să vă spun perlele unei eleve, care aş dori să ramână în anonimat ca nimeni să nu râdă de ea, şi dacă cineva recunoaşte perlele să nu zică cine a zis, că aşa ar fi frumos. E minunat să ai aşa o elevă în clasă, la fiecare oră poţi râde de perlele scoase din gura ei. Dacă colega citeşte să-mi spună unde să corectez dacă nu mi-am amintit bine unele cuvinte. Şi poate ca sunt răutăcios comentând perlele şi sper sa nu se supere şi chiar sa râdă la propriile ei perle, eu cred că ea ştie că uneori îi ies lucruri din acestea pe gură.

Ed. Civică: principii si valori, constientizarea

prof: Mai ştie cineva alte valori?

eleva: Valoarea sufletului. (spunând-o cu atâta convingere… si deja era în drum spre tablă ca să-l scrie, şi are şi o explicaţie!) Oamenii buni au o valoarea a sufletului mai mare iar oamenii răi, care fură (etc.) au o valoarea a sufletului mai mică.

De asta se va rade toata viata, mi-e un pic mila de ea…

Colega vorbeste despre tatal ei şi ne spune ca avea cercel in ureche, el şi l-a scos când ea avea 8 ani, si a spus ca de atunci a fost conştientă.

Până atunci era inconştientă 😀

Biologie: foioase vs. conifere

prof: Care pădure este mai întunecată, cea de foioase sau cea de conifere?

Ea ridică mâna iar un coleg mai răutăcios îi şopteşte că cea de foioase.

eleva: Cea de foioase

Înaintea unui test de română, două tâmpenii in una:

Colega mea cea cu perlele, o întreabă pe o altă colegă, cum e treaba cu propoziţiile dezvoltate, cealaltă îi spune propoziţia „dezvoltată”, care defapt era simplă: Mama e frumoasă.

perloasa: Ah da, pentru că are atribut.

Pentru cei care nu sunt buni la română vă explic pe scurt greşelile: Mama = subiect, este frumoasă = predicat nominal fomat din verb copulativ si nume predicativ. O porpoziţie simplă este formată din subiect + predicat(de oricare pt ca si cel nominal tot predicat e). Mama = subiect, este frumoasă = prediat nominal… unde este atributul?

Dacă cineva îşi mai aduce aminte o perlă amuzantă din 2009 spusă de colega poate să spună, până şi colega poate să spună.

P.S. Degeaba negi, toată clasa e martoră. You can’t handle the truth. (întotdeauna am vrut să zic asta)

P.P.S Poate că unora nu li se va părea amuzant, dar dacă aţi fi fost acolo aţi fi râs cu siguranţă, cum au făcut toţi colegi, poate doar ea nu.